Zbor către vis

Niște brioșe pregătite în urmă cu vreo două săptămâni. Ingrediente: făină, mălai, ouă, praf de copt, zahăr brut, unt, zahăr vanilat bourbon, lapte. N-am respectat cantitățile. Am înlocuit mierea cu zahăr brut (dar mult mai puțin), zahăr vanilat în loc de esență, mai mult mălai... Le refac cândva, clar. S-au mâncat repede.

Învățământul de stat este, conform Constituției, gratuit. Copilul, da, nu plătește nimic. Dar plătesc părinții. :) Părinții cofinanțează sistemul de învățământ românesc.  Sunt cheltuieli cu materialele didactice, auxiliare, fondul clasei/consumabile/dotarea sălii de clasă, rechizite, manuale, diverse ieșiri cu clasa la teatru, spectacole... N-am pus la socoteală afterschool-ul, că-n provincie  orașele mici e (aproape) inexistent... Dar în București e o cheltuială semnificativă pt. părinții care n-au alternative. Băieții mei au fost doar 2 luni la afterschool. Să pomenesc și de meditații, de zilele de naștere ale colegilor (ok nu-i musai să participe, dar...), de firma de pază care (în unele școli) este plătită de către părinți, de prima zi de școală cu florile de rigoare, de 1 și 8 martie, de uniforme, de activități extrașcolare, de echipamentul de sport, de pachetul pentru școală... Exemplu concret. Săptămâna trecută a dus Ioan bani la școală pentru niște mater...

Când eram în liceu am dat de cărțile scrise de Pavel Coruț. Mi-au plăcut atât de mult, încât am citit tot ce mi-a picat în mână. În facultate la fel. Câțiva ani mai târziu, mă aflam în București la un târg de cărți la Romexpo. Și atunci l-am văzut. El, scriitorul meu preferat din liceu, Pavel Coruț se afla la o masă și scria autografe. Am fost atât de emoționată să-l văd încât, oricât m-a îndemnat Edu, nu am avut curaj să-l abordez și să-i cer un autograf. :) Mulți ani mai târziu, ajunsă la venerabila vârstă de 36 ani :d și trecută prin multe, cărțile lui încă mă fascinează și emoționează. Mi se pare incredibil că un bărbat poate să scrie astfel, să pună atât de mult suflet în niște rânduri... În urmă cu câteva săptămâni, am recitit (cred că  a 4-a oară) una dintre cărțile lui: "Ne-om întâlni în cer". Câteva fragmente: "Creola ciupea strunele cu degetele sale lungi și subțiri. Vocea joasă, adâncă, accentua atmosfera de mister... pletele negre, căzute sălbatic pe...

Alt serial fain: " Safe ". Suspans din plin. De la prima secvență până la ultima. Eu mă uit noaptea la filme. La un moment dat mă gândeam dacă am blocat ușa de la intrare. Dar nu m-am dat jos din pat, să verific. :)) Nu-i film horror. Dar no, sentimentele mele sunt exacerbate noaptea.  Puteți să citiți despre serial aici .

Cumpăr destul de puține alimente greu perisabile. Mai gătesc și cu alte ingrediente, cele de mai jos sunt strictul necesar ca să zic așa. Cu acestea + legume/verdețuri, fructe, ouă, unt, iaurt, măsline, creveți și (uneori) carne, mă descurc să gătesc destul de variat. De ce doar atâtea?  - spațiul de stocat e mai mic în actuala locuință - sunt minimalistă, nu-mi place să deschid dulapul și să văd o grămadă de alimente - am piața aproape, un Lidl la 4 min. de casă și un magazin naturist la fel de aproape - nu mă mai tentează diverse, ca la început când tot testam... - și am observat ceva (de mai mulți ani): cu cât sunt mai multe alimente în dulap și (sau) în congelator, cu atât știu mai puțin ce să gătesc... - nope, nu mă gândesc la catastrofe, nu fac provizii peste provizii. Raftul de jos: - paste - mălai (nemodificat genetic) - orez  - fasole albă - linte* - hrișcă - făină integrală de ovăz* - cacao bio - fulgi de porumb (fără zahăr)...

Am văzut aseară un serial foarte fain: " After Life ." Am râs și am plâns la fiecare episod. E de fapt o miniserie, 6 episoade scurte. "Nu suntem aici doar pentru noi. Suntem și pt. ceilalți. Ne avem doar unii pe alții. Trebuie să ne ajutăm unii pe alții până la moarte. Atunci punem punct. Nu are rost să fim nefericiți și să-i facem și pe ceilalți la fel. Vreau să spun că, în adâncul sufletului tău, încă mai crezi că viața merită trăită. Pentru tine, e departe de a se termina. Eși într-o mare durere, dar lucrul pe care l-ai pierdut e exact același lucru care poate opri acea durere." "Nu toată lumea vrea să-ți facă rău. Majoritatea oamenilor e de treabă. Mulți au zile proaste. Nu se integrează și încearcă să supraviețuiască. Lucruri rele se întâmplă oamenilor buni. Lucruri bune oamenilor răi. Și uneori... nu e nimeni de vină." "De ce ești așa sarcastic? Fiindcă așa mă abțin din a ucide oameni. Inclusiv pe mine." "Nu se po...

Cartofi prăjiți. Cu telemea și usturoi. Face Adelina cartofi prăjiți? :) Mă mai apucă și pe mine poftele. Să fiu sinceră, chiar nu știu să fac cartofi prăjiți de-ăia perfecți ca la restaurant. Cred că uleiul e de vină. Că nu-i rânced. :d Iaurt foarte gras cu fulgi de ovăz, cacao și miere. Pâine cu hrișcă și cremă de ciocolată. Cumpărată. Cu mult zahăr. Foarte bună! Mai ales în zilele depresive. Iustin n-a vrut. Așa că m-am sacrificat și am mâncat și felia lui. :d Am primit un borcan cu corastă de la cineva. N-am mai mâncat de când eram mică și locuiam la țară... Și niște salată. Cu frunze diverse, morcovi, porumb, ton, ulei, sare. Terci de ovăz cu miere, cacao și coacăze negre. Păsat. Adică mălai de țară, măcinat foarte mare. Nu este grișat/degerminat ca mălaiul din supermarket. Prin urmare își păstrează toți nutrienții. Cu carne. Și murături. Iaurt cu biscuiți sărați. Cină rapidă pt. copii. Ca să pot să citesc. :)) Ei își iau singuri d...

Îl las pe Ioan la școală (în București), apoi îl iau pe Iustin în brațe și mă grăbesc spre grădiniță. Aproape de semafor îl las jos, că e greu. Se plânge că-l doare un picior. Îl ridic iar în brațe. Eu: "E mai bine acum?" El: își lipește obrazul de-al meu. "E cel mai bine din lume!" (4 ani și 3 luni) Țopăie. Sare la mine în spate (la propriu). Eu: "Dar îmi mai sari mult în cap? Mai lasă-mă." Iustin: "Te iubesc din tot sufletul meu!" (4 ani și 6 luni) Mă pupă. Eu: "Ce pupic dulce! De unde ai pupic așa bun?" Iustin: "Am mâncat multe fructe și legume." (4 ani și 6 luni) Mergem pe stradă cu o colegă de-a lui și mama fetei. Mama o întreabă pe fetiță ce animale de la fermă a învățat la engleză. Fetița spune câteva printre care și cat. Femeia către Iustin: "Tu ce animale știi?" (Deschid o paranteză: al meu copil nu vorbește cu persoane pe care nu le agreează sau dacă nu are chef de discuții... așa că nu zic...

Luni (11 martie) începe postul, nu o să mai scriu meniul săptămânal o perioadă. Mic-dejun: Banane, pere, kiwi, mere, prune uscate Iaurt cu fulgi de ovăz/porumb Pâine cu unt sărat, măsline uscate Prânz/cină: Leftovers: orez cu creveți (azi l-am făcut) Omletă cu broccoli Cartofi la cuptor Supă de legume Bruschete cu ciuperci Hrișcă cu lapte și miere Crudități: castraveți, ridichi Pâine multicereale De cumpărat: banane, ridichi și lapte.

Am cumpărat brățări cu elefanți . Pentru mine și copiii mei. O primăvară frumoasă!